Suferinţa cărţilor

Librarii şi vânzătorii de la tarabele de cărţi se plâng de concurenţa neloială practicată de ziarele care se vând cu cărţi
Pe la începutul anilor ’90, vânzătorii de la tarabe care vindeau cărţi luau act de existenţa unui fenomen curios: românii începuseră să cumpere cărţi. Nu conta titlul acesteia, nici autorul, importantă era însă grosimea cărţii. Totuşi, la acea vreme, succesul literaturii de tarabă era Sanda Brown. Acum, însă, comercianţii care vând la tarabe, şi chiar librarii, nu mai au deloc câştiguri excepţionale.E foarte adevărat că în România cărţile se vând de trei ori mai ieftin decât în Occident, dar şi salariile de la noi sunt cu mult mai mici. Iar produsele de strictă necesitate (hrana şi îmbrăcămintea) costă şi ele destul. Ceea ce-l pune pe potenţialul cumpărător în situaţia de a alege: între a citi şi a mânca… Totuşi, un succes deataşat îl au cărţile vândute ca suplimente ale ziarelor şi revistelor.

Pentru comercianţii de la tarabele din Parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti sau de la librăriile din oraş, nu este tocmai o situaţie îmbucurătoare, pentru că vânzările au scăzut dramatic, odată cu apariţia cărţilor vândute împreună cu ziare sau reviste şi aceasta, chiar în condiţiile în care calitatea volumelor (atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al graficii) s-a îmbunătăţit, în ultimii ani, radical.Mariana Boboc, comerciant la tarabele cu cărţi din parcul “Nichita Stănescu” Ploieşti, nemulţumită fiind de scăderea vânzărilor la cărţi, ne-a spus: “Criza se resimte şi în vânzările de cărţi, e unul din factori pentru care lumea nu mai îşi prmite să cumpere cărţi. Vânzările au scăzut de două ori şi merg foarte prost. Unul dintre motive este că lumea preferă să cumpere volume împreună cu ziare”. Interlocutoarea a menţionat că printre cărţile bine vândute la taraba sa se numără cele de poveşti şi culegerile, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre dicţionare, unde cererea pentru acestea este scăzută. “Beletristica nu prea se mai vinde, rareori cei de vârsta a II-a şi a III-a, îşi permit să mai cumpere. Nici editurile nu mai scot beletristică, ca acum 15 ani. Iar dicţionarele se pot descărca cu uşurinţă de pe interet şi de aceea nu se cumpără. În ceea ce priveşte reduceri la ediţiile mai vechi, nu am avut”, a mai adăugat vânzătoarea.Mia Brăteanu, administrator al unei librării din centrul oraşului, a confirmat cele spuse de vânzătorii de la tarabele de cărţi: “Vânzările merg puţin mai greu, ziarele ne fac o concurenţă total neloială. Aceeaşi editură, aceeaşi carte a lui Jules Verne costă la chioşc de două ori mai puţin decât în librării. Cu toate acestea sunt căutate cărţile pentru copii şi cărţile de specialitate: drept, contabilitate, IT. Din păcate, beletristica nu se vinde! Cartea trebuie să fie accesibilă”, a concluzionat interlocutoarea noastră. Pe de altă parte, cititorii sunt mulţumiţi că în apropierea casei, au posibilitatea de a cumpăra la un preţ modic un titlu de valoare şi, spun ei, unele dintre ele “tipărite în condiţii grafice foarte bune”. Chioşcarii sunt şi ei mulţumiţi că îşi pot rotunji veniturile datorită comisionelor, dar sunt mai puţin mulţumiţi de spaţiul infim în care trebuie să îngrămădească aceste cărţi. Oricum, le fac un serviciu mare celor caroră le place să citească, pentru că reduc foarte mult din preţul pe care trebuie să îl plătească pentru o carte cumpărată din librarie ori direct de la editură.În ultima perioadă, printre cărţile cerute vânzătorilor de la tarabele din parcul “Nichita Stănescu” se numără: “Viitor cu cap de mort”, “Pergamentul secret”, “Misterul din Egipt” toate de Radu Cinamar, “Fascinaţie şi ardoare” de Amanda Quick, “Pe apa sâmbetei” de Ileana Vulpescu şi, nu în ultimul rând, “Simbolul pierdut” de Dan Brown.Avem nevoie de cărţi, mai ales în această perioadă de criză, avem nevoie de înţelepciune. Pentru că, într-o asemenea criză, în orice ţi-ai investi timpul sau banii, va aduce mult mai puţin „profit“ decât în perioade stabile sau prospere. Singura investiţie sigură într-o asemenea perioadă este aceea în tine însuţi! Partea bună este că cei care nu-şi permit să-şi cumpere cărţi pot apela cu încredere la Biblioteca Judeţeană Nicolae Iorga – care cuprinde o colecţie de aproximativ 550.000 de documente biblioteconomice (atât cărţi, cât şi periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale).Roxana Duţă

SURSA: http://www.informatiaprahovei.ro