miercuri, 17 martie 2010

Publicat in Proiecte propuse

IN MEMORIAM Fabrica de Hârtie din Buşteni

Voteaza articol:
(11 voturi, medie: 4,64 din 5)
Se încarcă...
· 6.017 afisari

vedere-f-de-hartieÎmi este foarte greu să scriu despre Fabrica de Hârtie. Fac lucrul ăsta cu reţinere, la fel cum te gândeşti la un prieten sau la o rudă care nu mai sunt. Dacă moartea unui om face parte din ciclul firesc al vieţii, distrugerea unei construcţii este însă o acţiune deliberată.
Venind dinspre Braşov, fraţii Carol şi Samuel Schiel, fii ai unui pastor protestant din Râşnov,  poposesc la podul de peste pârâul Jepi, admiră locul şi află de la un localnic că acea apă este cea mai bună de pa vale. Cei doi fraţi sesizaseră la timp oportunitatea înfiinţării unei industrii de papetărie şi acest loc îndeplinea câteva cerinţe esenţiale, fiind situat pe o importantă cale de comunicaţie (rutieră, feroviară), drumul Bucureşti-Braşov, într-o zonă cu importante resurse de materie primă (lemn, apă) şi aproape de cea mai importantă piaţă de desfacere, capitala Bucureşti. Fraţii Schiel se deplasează în aceeaşi zi la Sinaia, la administratorul regal Schmid care soluţionează favorabil cererea pentru amplasarea viitoarei Fabrici de Hârtie a cărei piatră de temelie se pune în aprilie 1882. În octombrie 1882 începe deja fabricaţia hârtiei de mucava iar în martie 1883 se montează prima linie pentru hârtia de împachetat.
Prin contribuţia ei, Fabrica de Hârtie din Buşteni a transformat o obscură aşezare de ţărani cărăuşi într-un oraş. Pentru începutul de secol XX, Fabrica aducea o seamă de inovaţii tehnice excepţionale: o linie ferată internă electrificată care lega secţiile de fabricaţie, propria centrală electrică, propriile captări de apă şi un funicular pentru transportul masei lemnoase.
În perioada ei de maximă dezvoltare, în Fabrica de Hârtie din Buşteni lucrau peste 1735 de muncitori ceea ce însemna mai mult de o treime din populaţia activă a oraşului. Destinele marii majorităţi a buştenarilor se împletesc strâns cu existenţa şi evoluţia Fabricii de Hârtie.
Modernizarea unei localităţi este desigur un proces firesc. Putem accepta şi faptul că această acţiune va afecta anumite clădiri valoroase existente. Întrebarea este CE PUNEM ÎN LOC?
Privind zi de zi, din Drumul Naţional Bucureşti-Braşov, craterul de la intrarea în Buşteni, poate că în sufletul nostru se naşte o părere de rău tardivă şi o revoltă neputincioasă, dar să nu uităm că am fost cu toţii de faţă atunci când oraşul şi-a mototolit istoria şi a aruncat-o la coş. Se spune că cei care nu-ţi preţuiesc trecutul vor fi osândiţi să şi repete greşelile. Ci poate că nu e prea târziu să corectăm această îngrozitoare greşeală, înainte să se aştearnă … tăcerea!

PS: Azi putem completa lista recenţilor dispăruţi şi cu: Fabrica de Sticlă din Azuga, Fabrica de Ciment din Comarnic…   oare cine va urma?arh. Nicolae Dan MANEA

Voteaza articol:
(11 voturi, medie: 4,64 din 5)
Se încarcă...
· 6.017 afisari
Publicitate
RAPORT DE ANALIZA Piata Imobiliara

  1. pai in loc ce poate oare sa apara decat niste vile sau un cartier rezidential ca doar nu o sa se gandeasca cineva sa creeze locuri de munka in busteni….. mai ales ca in aceasta statiune chiar nu ai unde sa te distrezi ca turist cluburi nu exista sala de biliard nici gand poate o gramada de baruri si alimentare si desigur multa pliktiseala asa ca dati buluc la busteni in vacanta stima

Ce parere ai?